Emotiile…sau cum să ne “simtim Dumnezeu”


O emoţie este o stare mentală şi psihologică asociată cu o largă varietate de trăiri, gânduri şi comportamente. Însă în viziunea lui Aristotel, emoţia este o evaluare a unei situaţii. De asemenea, Descartes a descris felul în care suntem ghidaţi de emoţiile noastre şi cum se pot influenţa efectele lor prin gând. A scris prima lui carte pentru a lega filosofia de ceea ce a devenit psihologia modernă şi neurobiologia stimulilor şi efectele acestora. Spinoza a fost fondatorul psihoterapiei moderne. El afirmă că doar prin înţelegerea emoţiilor noastre şi găsirea propriului nostru loc în scena lucrurilor ne eliberăm de ceea ce el a numit “legatura umana”, adică putem fi subjugati de emotiile noastre daca  înţelegem greşit.

În ceea ce priveşte înţelegerea ştiinţifică, o primă carte remarcabilă este cea a lui Charles Darwin din 1872 (The Expression of the Emotions in Man and Animal), în care el a legat emoţiile de teoria evoluţiei. Opera lăsată de Darwin este valoroasa deoarece datorita ei  psihologii şi neurobiologii văd emoţiile ca fiind o parte din moştenirea evoluţionară a omenirii, aflată în fiecare dintre noi, în genele noastre.

Cercetătorii din ziua de azi, tind să vadă importanţa emoţiilor ca înzestrându-ne cu valorile noastre centrale şi cu modalităţile de interrelaţionare cu ceilalţi, decât ca fiind duşmanii serenităţii şi raţionalităţii. Mai mult decât atât, noile cercetări subliniază beneficiile exprimării emoţiilor asupra sănătăţii fizice şi psihologice.

De exemplu, indivizii care folosesc umorul ca mecanism de apărare (Halley, 1991; Lefcourt, Davidson-Katz, & Kueneman, 1990; Lefcourt & Thomas, 1998; Stuber, 2002) şi care au zilnic o stare pozitivă (Stone et al., 1987; Stone, Neale, Cox, & Napoli, 1994; Stone, Shiffman, & DeVries, 1999) au un sistem imunitar mai puternic. În plus, persoanele care sunt capabile să recâştige şi sa-şi menţină o stare emoţionala pozitivă sunt mai puţin probabil să se îmbolnăvească atunci când se confruntă cu situaţii stresante (Catanzaro & Greenwood, 1994; Goldman, Kraemer, & Salovey, 1996).

Tendinţa de a menţine emoţiile pozitive, un sens pozitiv al sinelui, şi credinţe optimiste asupra viitorului acţionează ca resurse în lupta cu boala şi moartea (Aspinwall & Taylor, 1997; Taylor, 1983; Taylor & Brown, 1988; Taylor, Kemeny, Reed, Bower & Gruenewald, 2000).

Neuro-bio-chimista Candace Pert, a făcut o descoperire uimitoare (1995- The Molecules of Emotion) care a schimbat modalitatea în care oamenii de ştiinţă înţeleg conexiunea corp-minte. Ea a găsit un receptor opiat, mecanismul prin care o clasă de molecule chimice (peptide) modifică mintea şi corpul. Cercetările ei sunt importante deoarece ne arată modalitatea in care emoţiile funcţionează ca un sistem reglator al corpului.

Cercetătoarea a demonstrat faptul că emoţiile sunt semnale electrochimice care afectează chimia şi electricitatea fiecărei celule a corpului nostru. De asemenea, Pert afirmă că stările noastre emoţionale afectează lumea înconjurătoare. Ea explică “fizica emotiilor” prin faptul că noi suntem sisteme vibratorii care transmit propriile vibraţii semenilor. Astfel suntem şi emiţători şi receptori.

Neurotransmiţătorii numiţi peptide transportă mesajele emoţionale. Pe măsură ce sentimentele noastre se schimbă, această mixtura de peptide circulă prin corpul şi creierul nostru şi modifică practic, chimia fiecărei celule a corpului.

În “Everything you need to know to feel Go(o)d” (2007), Candace Pert face o legătură implicită între faptul de a te simţi bine şi conectarea cu Dumnezeu. La nivel neurologic, sentimentul de a fi conectat cu Dumnezeu, de a fi binecuvântat, este o parte importantă din creier.

Moleculele binecuvantarii” sunt endorfinele care eliberate în creier şi corp ca urmare la răspunsurile emoţionale şi exerciţiile fizice, aduc o stare generală de bine şi fericire. Evoluţia receptorului opiat, are loc in cortexul prefrontal, cea mai avansată regiune cerebrală. Această arie cerebrală, responsabilă de luarea deciziilor este plină de receptori care ne fac să utilizăm plăcerea, deci este normal să ne simţim bine, să ne “simtim Dumnezeu”.

Acum că ştim faptul că emoţiile noastre sunt cheia uniunii cu partea divină din noi, ne este mai uşor să ne controlăm emoţiile negative, care aduc dizarmonie şi boală în corpul şi mintea noastră, şi totodată ne ţin departe de Dumnezeul din noi. Haideţi să cultivăm bucurie în noi, şi implicit în semenii noştri pentru a ne a simţi binecuvântarea lui Dumnezeu.

Dana ONCA, psiholog

(imagine 1: artist :http://wednesday4me.deviantart.com/art/Color-the-world-144306227)

(imagine 2: artist: http://6eternity9.deviantart.com/art/A-cup-of-feelings-154939665)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s