Robotii in terapia autismului

Standard

PM2567593@IF081112Topc-07

De curand am absolvit un curs de Neurostiinte Cognitive in Robotica si inca sunt uimita de cat de putine stiam despre felul cum sunt creati robotii si perfectionati incat sa semene cat mai bine cu oamenii, si nu doar in aparenta ci si in „gandire”, „simtire” si „comportament”.

Robotica este știința care se ocupă cu tehnologia, proiectarea și fabricarea roboților. Denumirea de robot a fost introdusa pentru prima oara de către Karel Čapek în anul 1921 în lucrarea sa „Roboții universali ai lui Rossum”, plecând de la cuvântul ROBOTA, munca, activitate de rutina, preluat de către Isaac Asimov, în povestirea științifico-fantasticăFuga în cerc” (1941). (Definitie preluata de pe Wikipedia)

De curand, un mic robot pe nume Nao, fabricat in Franta a fost programat sa interactioneze cu copiii autisti din Birgmingham (UK). Priveste cum au interactionat copiii autisti cu micutul robotel:

Studiile arata ca acesti copii care au autism, gasesc computerele si tehnologia ca fiind mijloace sigure cu care sa interactioneze – mai ales in ceea ce priveste comunicarea si interactiunea sociala.

Robotii pot fi programati pentru a-i invata pe copii limbajul, sa modeleze comportamentul copiilor si sa se joace jocuri.

Personal, cred ca robotii vor fi foarte indragiti de copiii cu autism si ca aceasta roboterapie va avea mult de cantarit in dezvoltarea socio-emotionala si cognitiva a acestor minunati copii.

Daniela Teodora Seucan – profesor psihopedagog

Centrul Scolar pentru Educatie Incluziva Satu Mare

Campanie Caritabila pentru copiii cu autism

Standard

Teaching_methods_autism

Din septembrie 2015 am ocazia sa lucrez din nou cu minunatii copiii care au tulburari din spectrul autist (TSA). Cineva m-a intrebat daca nu mi-e mila de ei si i-am raspuns ca nu mila simti dupa ce ajungi sa cunosti un copil cu autism ci doar iubire. Nici chiar pentru parintii acestor copii care au o sarcina extrem de dificila in a-i creste nu simti mila, ci o mare admiratie.

Insa nevoile educationale ale acestor copii sunt diferite de ale copiilor din scoala de masa iar aceasta Campanie Caritabila Loga Dance (editia a 9-a) vine in sprijinul acestor nevoi educative. Urmareste videoclipul realizat cu aceasta ocazie si decide-te in ce fel vrei sa te implici:

Campania se desfasoara in perioada 25 ianuarie – 25 februarie 2016 si poti face si TU 1 sau 2 lucruri importante pentru Copii AUTISTI:

1. Cumpara si TU un bilet de donatie (20 Lei) pentru Copii Autisti!

2. DISTRIBUIE si TU acest clip sa poata ajuta si altii Copii AUTISTI!
http://youtu.be/44cai_yMkN8

Multumim,

Loga Dance School
The rhythm is in you!
www.logadance.ro

&

Asociatia Benedict pentru Copii Autisti Satu Mare

www.autismsatumare.ro

&

Centrul Scolar pentru Educatie Incluziva Satu Mare

Te asteptam in 25 februarie 2016 de la ora 19 in Sala de Evenimente ESEDRA pentru un spectacol de dans caritabil realizat de Loga Dance School.

Daniela Teodora Seucan – profesor psihopedagog

Centrul Scolar pentru Educatie Incluziva Satu Mare

 

 

 

 

 

Creierele cu autism se comporta diferit in timpul invatarii implicite

Standard

 

download

Cercetatorii de la Carnegie Mellon University au publicat in  NeuroImage au examinat felul in care creierul tipic si cel din spectrul autist se adapteaza gradual la modele vizuale pe care le invatau fara sa fie constienti de aceste modele (invatare implicita).

Folosind fMRI (Imageria prin Rezonanta Magnetica functionala), cercetatorii Schipul si Just au descoperit ca activarea creierului cu TSA (Tulburari din Spectrul Autist) era mai lenta in a deveni obisnuita cu modelul prezentat in mod repetat. Adica, acesti subiecti nu isi dadeau seama ca au mai vazut modelul inainte. Spre deosebire de creierele tipice, creierele cu TSA nu si-au scazut activarea pe masura expunerii repetate a ceea ce au invatat – deci nu prezentau adaptarea la stimul.

Aceasta dificultate de adaptare a corelat cu nivelul de severitate a simptomelor din spectrul autist si ofera o explicatie pentru dificultatea persoanelor cu TSA in interactiunile sociale zilnice.

O a doua descoperire a cercetatorilor a fost in legatura cu sincronizarea cerebrala – o masura care ne spune cat de bine este coordonata activarea in diferite regiuni ale creierului. Exercitiul de invatare implicita a fost gandit in asa fel incat sa activeze atat partile frontale cat si cele posterioare ale creierului, iar ceea ce s-a observat a fost ca la persoanele cu TSA aceasta sincronizare a fost mai scazuta.

Aceasta descoperire vine sa confirme teoria lui Just (2004) asupra autismului si anume, conectivitatea deficitara cerebrala a regiunilor frontal-posterioare. Aceasta lipsa de sincronizare explica multe din simptomele creierului autist.

Ceea ce propun cei doi cercetarori este ca abordarile terapeutice din cadrul TSA sa fie dublate de o invatare si predare foarte clara a diferitelor abilitati necesare vietii de zi cu zi.

Daniela Teodora Seucan, profesor psihopedagog

Centrul Scolar pentru Educatie Incluziva Satu Mare

Cel mai bun tratament pentru autism

Standard

oncaautismUn studiu longitudinal (Wetherby et al., 2014) condus pe parcursul a 7 ani a evidentiat faptul ca terapia specializata oferita copiilor cu autism trebuie dublata de instruirea parintilor in a interactiona eficient cu propriul copil.

Astfel, parintii au fost invatati de catre clinicieni unele strategii psihologice si comportamentale pe care sa le aplice in interactiunile zilnice cu copilul:

  • cand mananca impreuna;
  • cand realizeaza treburile gospodaresti (implicandu-i pe copii in efectuarea acestora);
  • cand merg la locul de joaca, parc etc.;
  • cand merg la magazin;
  • cand merg la restaurant;
  • etc.

Studiul a fost publicat in jurnalul Pediatrics si a inclus 82 de copii pana in 3 ani iar dintre principalele atributii ale parintilor a fost sa-i invete pe copii sa-i imite pe ceilalti , deoarece imitarea este una dintre cheile invatarii. 

Profesorul Wetherby, autorul principal al studiului afirma:

“Am propus un model de tratament care ii invata pe parinti cum sa sprijine procesul de invatare al copilului prin intermediul activitatilor zilnice, si am demonstrat ca copilul si-a imbunatatit nivelul developmental, abilitatile de comunicare si simptomele autismului.”

Autismul incepe in perioada fetala

Standard

120128-300x400-Autistic_brain

Un nou studiu (Stoner et al., 2014) publicat in  New England Journal of Medicine arata ca autismul apare in perioada sarcinii datorita unor dezorganizari neuronale, si anume – datorita unei aglomerari de neuroni in unele regiuni ale cortexului prefrontal si temporal.

Constructia creierului in perioada fetala implica formarea unui cortex care contine 6 straturi. Fiecare dintre aceste 6 straturi ale cortexului are un anumit tip de celule si un anumit tip de conectivitate.

Fiecare strat are un rol foarte important: unul devine cortexul frontal (partea creierului responsabila cu planificarea, luarea deciziilor, intelegerea situatiilor sociale complexe etc.); alt strat devine cortexul temporal – regiunea creierului asociata cu limbajul.

Ceea ce s-a putut observa, in cazul creierului copiilor autisti, a fost ca dezvoltarea celor 6 straturi corticale esteintrerupta in unele regiuni. Acest lucru se datoreaza se pare lipsei unor markeri genetici cheie.

Autorii studiului cred ca creierul copiilor autisti poate fi „antrenat” astfel incat sa refaca conexiunile si astfel sa combata defectul dat de acele zone corticale afectate.

Directorul a Autism Center of Excellence din UC San Diego, profesorul Eric Courchesne spune:

„Aceasta descoperire – ca defectele au loc in regiuni si nu de-a lungul intregului cortex, ne da speranta si intuitie despre natura autismului.”

Daniela Teodora Seucan, profesor psihopedagog

Centrul Scolar pentru Educatie Incluziva Satu Mare

Infant Start – un nou tratament in autism

Standard

autism-signs1‘Infant Start’ este numele unei noi terapii comportamentale in autism in care parintii copiilor cu TSA (Tulburari din Spectrul Autist) sunt „terapeutii” principali. Acest program a fost elaborat de expertii in autism de la Universitatea din Carolina – Universitatile Duke si Davis din North Carolina. 

Parintii sunt invatati tehnici simple iar interventia timpurie in cazul copiilor cu semne de autism diminueaza substantial simptomele, astfel incat pana ajung la varsta de 3 ani majoritatea copiilor nu mai prezinta intarzierile developmentale specifice tulburarii.

Astfel, in rutina zilnica (schimbarea scutecului, hranirea, joaca pe covor, plimbarea, leaganul – care reprezinta momente de invatare critice pentru bebelusi), parintii isi ajuta copiii sa se concentreze pe:

  • fetele si vocile parintilor;
  • interactiuni care atrag atentia bebelusului; parintii trebuie sa zambeasca si sa arate incantare fata de aceste interactiuni;
  • imitarea sunetelor bebelusului si a actiunilor intentionale;
  • folosirea jucariilor pentru a sprijini (si nu a distrage) atentia sociala a bebelusului.

Dar pentru a stii daca copilul prezinta un risc pentru dezvoltarea tulburarii din spectrul autist, parintele trebuie sa urmareasca urmatoarele semne timpurii (dezvoltate de UC Davis Mind Institute):

  1. fixare vizuala neobisnuita – examinare neobisnuita si persistenta a obiectelor;
  2. comportamente repetitive neobisnuite – petrecerea unui timp neobisnuit de indelungat in repetarea unei actiuni (de ex:privirea propriilor maini sau rotirea unui obiect);
  3. lipsa sunetelor specifice varstei – dezvoltarea intarziata a sunetelor „ma ma, da da, ta ta”;
  4. comunicare intentionala intarziata – expresii faciale neutre si eforturi scazute in a face gesturi sau obtine atentia parintilor;
  5. interes scazut pentru interactiune – interes mai pronuntat pentru obiecte decat oameni si dificultati in sustinerea interactiunilor fata-n-fata.

Bebelusii participanti in acest studiu pilot aveau varste cuprinse intre 6 si 15 luni si aveau deja simptomele descrise mai sus. Majoritatea copiilor (6 din 7) au beneficiat de pe urma terapiei comportamentale Infant Start astfel incat pana au ajuns la varsta de 2-3 ani si-au recuperat complet abilitatile de invatare si limbaj. 

Rezultatele acestui studiu pilot au fost publicate anul trecut in Journal of Autism and Developmental Disorders (Rogers & Ozonoff, 2014).

Profesorul Sally J. Rogers, autoarea principala a studiului, subliniaza faptul ca nu incearca sa „vindece” autismul:

„Persoanele cu TSA contribuie mult la cultura noastra. Diversitatea naturii umane este ceea ce ne face puternici ca specie.Ceea ce incercam este sa diminuam dizabilitatea asociata cu TSA.

Obiectivul meu este ca adultii si copiii cu autism sa fie capabili sa participe cu succes la viata de zi cu zi in toate aspectele comunitatii in care isi doresc sa ia parte: sa desfasoare o munca plina de satisfactie, sa se recreeze, sa aiba relatii, parte de educatie, un cerc de persoane pe care ii iubesc, si in generel, sa fie fericiti cu viata lor.”

Daniela Teodora Seucan – profesor psihopedagog 

Centrul Scolar pentru Educatie Incluziva Satu Mare

Creierul autist este suprasolicitat – Teoria Lumii Intense

Standard

DSC_01301Un nou studiu (Velázquez & Galán, 2013) arata ca atunci cand creierul unui copil autist se odihneste (nu este implicat in nici o activitate cognitiva) produce in medie cu 42% mai multa informatie decat creierul unui copil non-autist.

Acest studiu vine in sprijinul unei teorii relativ noi asupra autismului (Markram et al., 2007), si anume – „Teoria lumii intense” care sustine ca autismul nu reprezinta un deficit mental ci o suprasolicitare mentala. Propunatorii teoriei sustin ca autismul este o combinatie de hiper-perceptie, hiper-atentie si hiper-memorie.

Din cauza acestei suprasolicitari copiii cu autism par a fi retrasi in lumea lor si detasati social. Insa, toate functiile mentale ale lor lucrand la capacitate maxima, bombardandu-i cu o aglomerare de informatie, nu le permite sa interactioneze eficient cu semenii.

Acest studiu recent, din 2013, publicat in Frontiers in Neuroinformatics, prezinta datele obtinute comparand datele la copii autisti si non-autisti obtinute prin magnetoencefalografie (MEG – masoara curentii electrici din creier).

Concluzia la care ajung autorii studiului este ca principala diferenta dintre creierele autiste si non-autiste este ca primele produc cu 42% mai multa informatie in lipsa unor stimuli senzoriali relevanti.

Daca aceasta noua teorie este corecta va avea implicatii majore asupra tratamentului si interventiilor in caz de autism. Aceasta teorie sugereaza ca unele tratamente curente care merg pe cresterea functionarii neuronale in cazul copiilor cu autism – sunt incorecte.

In schimb, autorul teoriei, Markram et al. (2007) propune ca, acesti copii sa fie introdusi intr-un mediu calm unde adevaratele lor puncte forte sa poata iesi in evidenta:

Sindromul Lumii Intense sugereaza ca persoana cu autism este un individ cu abilitati remarcabile si mult peste medie datorita unei perceptii, atentii si memorii sporite. Interventiile potrivite vor pune in evidenta persoane cu adevarat supra-dotate intelectual.”(Markram et al., 2007).

Daniela Teodora Seucan – profesor psihopedagog 

Centrul Scolar pentru Educatie Incluziva Satu Mare